Un complex turistic din Călăraşi este pus sub semnul intrebarii, in urma acuzatiilor aduse la adresa adminitsratorului italian, care este acuzat ca desfasoara activitati de prostitutie si scuipă în preparate
Cu domiciliul în Brescia şi reşedinţa în Călăraşi, a chemat-o în instanţă pe soţia tatălui său, care, prin căsătorie a devenit şi ea asociat la una din firmele administrate
Aceasta a postat pe Facebook apărut afirmaţii calomnioase la adresa sa şi a complexului turistic (cu restaurant, hotel, terasă şi piscine) pe care-l administrează.
Judecătoria Lehliu Gară: ”Pârâta aduce Ia cunoştinţa publicului informaţii cu privire la problemele existente, respectiv că reclamantul scuipă în mâncarea clienţilor, iar produsele folosite în restaurant sunt produse expirate”
Se menţiona că la hotelul din complexul turistic, reclamantul desfăşoară activităţi de prostituţie, punând Ia dispoziţia clienţilor camerele din incintă si în curtea complexului, unde clienţii vin să facă plajă la piscină,
„Pârăta, prin acelaşi, mesaj precizează faptul că reclamantul este consumator şi traficant de droguri, activitate pe care o desfăşoară în complexul turistic (…) pe care îl administrează”, se mai arată în plângere, potrivit considerentelor aceleiaşi decizii.
Italianul a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se vă pronunţa să o oblige pe femeie la plata sumei de 10.000 euro, respectiv 47.000 lei, reprezentând daune morale pentru prejudiciul pe care aceasta i l-a cauzat prin fapta sa ilicită. Instanţa a considerat că postările au fost de natura să contureze, în opinia publicului, o percepţie negativă asupra reputaţiei reclamantului şi că acuzaţiile formulate la adresa acestuia, în special cele referitoare la faptul ar fi traficant şi consumator de droguri şi că ar înlesni prostituţia, “acuzaţii care nu sunt întemeiate pe o minimă baza factuală dovedită”, sunt grave şi au urmărit compromiterea reclamantului şi a afacerii pe care acesta o desfăşoară, nu doar informarea publicului.
Judecătoria a considerat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru angajarea răspunderii civile a autorului postării, numai că femeia a susţinut în instanţă că respectivul cont de Facebook nu-i aparţine, că ea utilizează un altul şi că profilul respectiv ar fi fost creat chiar de reclamant pentru a o stoarce de bani.
Cum legătura dintre femeie şi contul respectiv n-a putut fi demonstrată fără dubii, instanţa a respins ca neîntemeiată solicitarea de către bărbat a daunelor morale. Hotărârea nu este însă definitivă.